După aproape 3 ani de vegetarianism, trag azi concluzia că trebuie să fii un om responsabil ca să devii vegetarian.

Când consumi țesuturi animale (carne), comod fiind și la îndemână, primești concentrat o doză de ”de toate”, și bune dar și rele, suficient ca să funcționezi normal.

Am obosit de polemici între vegetarieni și omnivori, nu vreau să mai pornesc una acum așa că mă abțin să fac o pledoarie pro-vegetarieni în acest articol.

Concluzia mea e că e mult mai ok ca un neglijent cu nutriția să NU fie vegetarian. Eu am neglijat nutriția destul de mult crezând că sunt vegetarian deci sunt mai sănătos. Bullshit!

Nu am fost mai sănătos la începutul perioadei de vegetarianism când băgam ca porcul lături, carbohidrați cât încape ca să umplu stomacul și să nu mai simt foamea.

Nu am fost mai sănătos nici când micul dejun, prânzul și cina constau în sendviciuri calde. Vara îmi iau legume din grădină, bag o salată cu de toate + mult ulei de măsline că are un aport caloric mare. Iarna însă lucrurile se schimbă, pentru că nu prea am poftă pe roșiile importate și nici pe alte legume care lucesc nenatural.

Atunci ce fac?!

Ce să fac? Poate o anemie sau o lipsă de calciu cruntă care acum vreo doi ani se manifesta prin niște aritmii oribile. Eram la un moment dat în sala de așteptare la un medic de inimă. Al dracu, parcă în acele moment inima zvâcnea mai tare în piept și ce e cu adevărat aiurea, pe lângă că o simțeam la fiecare bătaie, uneori făcea pauze și nu bătea o secundă sau ceva de genul. Crede-mă, nu vrei să trăiești așa ceva niciodată.

Vegetarianismul e de vină?!

Nici vorbă. E de vină cuțitul cu care a fost înjunghiată victima de criminal?! Nu e de vină. Vinovatul sunt eu pentru că am fost iresponsabil cu nutriția.

Într-adevăr, corpul are niște resurse cât ești tânăr și toate procesele sunt minimalizate de viteza mare probabil a metabolismului sau ceva de genul. Se spune că toate se amplifică după 40-50 de ani. Nu stau să detaliez acum.

Ideea e că un vegetarian trebuie să fie o persoană responsabilă, nu una iresponsabilă care crede că poate trăi minimalist.

Partea nașpa a unei nutriții iresponsabile, e că decazi atât fizic cât și emoțional. Doamne, cât de legate sunt astea două. Ajung să cred că și depresia are un factor nutrițional și poate fi vindecată prin sport și mâncare de calitate.

Am văzut mărturii ale vegetarienilor disciplinați care în decurs de ani de zile au dobândit un stil de viața net superior celorlalți oameni. Crezi că am băgat în seamă asta?! Pe naiba.

Ignor la fel de mult ca și tine proverbul ”un măr pe zi ține medicul departe”.

De ce?! De indisciplină și de prea multă sănătate.

Când nu o s-o mai avem, atunci ne-om plânge mâncând pastile.

Trebuie să schimbăm ceva acum, până nu e prea târziu!

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)

➡ iar apoi vezi că ai un 🎁 aici