Te-ai gândit cum ar fi viața ta dacă ai fi trăit cu 500-600 de ani în urmă?

Fără curent electric, fără magazine ca să îți cumperi oricând orice ai nevoie, fără magazine de unde să îți cumperi haine, lucrând în agricultură, trăind într-o sărăcie cumplită, luptând cu boli care astăzi au fost complet eradicate, murind de la o răceală simplă sau de la o infecție banală. Marea majoritate a hrănii trebuia să ți-o procuri tu.

Ai fi avut în oraș un farmacist care făcea medicamente din ingredientele ce le planta în propria grădină iar dacă ai fi fost femeie însărcinată în acea perioadă mergeai la frizerul orașului ca să îți facă cezariană. Acesta era și dentist, îți repara și oasele dacă erau rupte, făcea operații de înlăturare a pietrelor vezicii urinare și făcea chiar și operații de cataractă. Mulți dintre aceștia mureau fie pe masa de operație, fie după în urma unor complicații, de cele mai multe ori infecții. Nu exista banala penicilină care să fie administrată acestora.

În afara magazinului frizerului se găseau adesea bandaje pătate cu sânge, spălate și atârnate de un stâlp. Acestea se refoloseau.

Dacă mergeai la dentist soluția era extracția și anestezicul era doar pentru cei ce și-l puteau permite.

evul mediu

Jumătate dintre copii născuți nu ajungeau la maturitate, mulți mureau de boli în copilărie.

Oamenii nu știau de importanța spălării mâinilor iar baie se făcea o dată pe an de cele mai multe ori. Mai târziu s-au inventat băile publice dar care au fost interzise mai apoi din cauza prostituției.

Dacă făceai o ilegalitate în unele zone ale Europei erai torturat folosind un fier încins. Dacă supraviețuiai acelei torturi ai fi fost considerat nevinovat pentru că Dumnezeu însuși a dorit ca tu să fii salvat iar dacă ai fi avut noroc ca rănile să se vindece ai fi trăit toată viața cu cicatricile respective și toată lumea ar fi știut cine ești.

Un remediu pentru ciumă era considerată berea amestecată cu coji de ouă prăjite, frunze și petale gălbenele și melasă. Evident nu era un remediu.

Astăzi trăim vremuri extraordinare. Multe din bolile considerate necruțătoare acum 100 de ani, astăzi sunt boli banale. Avem toate condițiile de a trăi confortabil atât iarna cât și în restul anotimpurilor. Avem magazine peste tot. Avem locuri de muncă (trebuie doar să vrei să muncești). Cred că ar trebui să privim cu toții în istorie și să mulțumim pentru tot ce avem.

Trăim vremuri extraordinare. Hai să le apreciem cum se cuvine și să fim mai buni!

Update 13 februarie 2014:

Am primit un comentariu destul de simpatic de la un tip care spunea că sunt prea optimist. Acesta se plângea că trăim vremuri ”futute” iar eu fumez nu știu ce din moment ce sunt atât de optimist. Tipic a și dat vina pe toți ”escu” (Iliescu, Constantinescu, Băsescu) pentru cât de rău ne merge țara. Pentru că nu vreau să fiu indiferent și pentru că totuși vreau să păstrez decența pe acest blog, nu o să-i aprob comentariul dar sintetizez ce a spus.

”Dragă prietene”… recunosc sunt optimist și idealist. Cred că viața poate deveni mai bună. Poate nu la fel de bună cum ți-o dorești tu prin întreg ritul negativist ce mi l-ai expus în comentariu, dar suficient de bună încât să nu trebuiască să mă plâng și să dau vina pe unii și pe alții pentru viața pe care o am. Asta se numește responsabilitate și control în propria viață. Nu te dojenesc pentru cuvintele urâte ce le-ai scris și nici nu te compătimesc. Cred că ești totuși mai mult decât câteva cuvinte pline de ură aruncate și tocmai de asta îți răspund în maniera în care probabil nu te așteptai că o să o fac.

E adevărat că se moare de cancer și că sunt mulți oameni care mor încă de foame sau de războaie dar ce faci tu ca lumea să fie mai bună? Îți pierzi timpul cu ”bloggeri mici” ca mine, după cum ziceai chiar tu? Articolul este despre recunoștința pe care ar trebui să o avem pentru toate condițiile vieții și poate ar trebui să începi să te bucuri și să apreciezi că nu ai cancer și chiar dacă ai avea, mai sunt șanse să scapi cu viață ca urmare a evoluției medicinei. Poate că chestii ca o alimentară, curent electric, apă potabilă par a fi lucruri banale chiar dacă indispensabile dar asta numai datorită faptului că suntem obișnuiți să le avem dintotdeauna.

Îți doresc numai bine și sănătate prietene din Arad (așa zice IP-ul tău). Poate că ne și cunoaștem, așa că nu e nevoie să te ascunzi în spatele pseudonimului Satana că doar nu îți e teamă. Nu-i așa?

P.S. Nu o să pun google Adsense pe blog. Cel mult câteva link-uri de afiliere unde se cuvine 🙂

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)

➡ iar apoi vezi că ai un 🎁 aici