Am avut două întâmplări faine într-una dintre călătoriile mele din Italia, ce mi-au demonstrat că italieni-s chiar oameni faini 🙂

Întâmplarea 1:

Eram o gașcă de 7 români proaspăt coborâți din tren, într-un oraș pe care nu-l cunoașteam deloc. Întrebăm o familie de italieni încotro să o apucăm și se oferă să ne ducă pe toți, cu tot cu bagaje la destinație. Ba chiar doi din membrii familiei au plecat pe jos acasă. Ce oameni faini!

Întâmplarea 2:

După o plimbare mai lungă printr-un orășel italian, eu și mai un prieten nu mai găseam nicicum drumul spre casă. Întreb oameni pe stradă dar habar nu aveau unde trebuia să ajungem. Intru într-un fel de ANAF la ei și întreb o femeie cum pot ajunge la destinație. Tipa era la birou. Se ridică hotărâtă și spune în engleză ”Follow me!”, la care ieșim afară și ne conduce spre mașina ei. În mașină ne întreabă cine suntem, ce facem în Italia, socializăm puțin și mă întreabă ”So, can I trust you?” la care eu ”I guess so.” haha. Ce era să-i spun?! În fine, una peste alta îmi spune și că chiar azi e prima ei zi la noul job și că e foarte obosită. Am zis ”woww”, femeia asta, abia dacă-și terminase programul la prima ei zi la job și a plecat val-vârtej ca să ne ajute pe noi! Super tipa!

Au fost două întâmplări faine care mi-au demonstrat că nu există acele prejudecăți pe care creadeam eu că le au italienii referitor la români. Evident nu mă pot raporta la întregul popor dar ce vreau să transmit e că om cu om schimbăm lumea și ne reușim să facem o imagine interculturală pozitivă. Experiențele de acest gen trebuie povestite și date mai departe 🙂

Dacă ți-au plăcut cele două întâmplări distribuie articolul. Sunt curios dacă ai avut și tu astfel de întâmplări. Dacă da, lasă-mi un comentariu mai jos și abia aștept să îl citesc!

Imaginea de mai jos nu e tocmai relevantă cu povestirile astea dar fac parte tot din acea călătorie a mea. Subsemnatul e cu tricolorul la gât 🙂

intercultural-exchange

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)

➡ iar apoi vezi că ai un 🎁 aici