Klaus Iohannis a lăsat un mesaj video cu ocazia Paștelui pe pagina sa de Facebook. Cum era evident să se întâmple, în comentarii majoritatea oamenilor se plângeau de clasa politică, de cât de greu le merge, de faptul că sunt săraci și viața e grea.

Am încercat să mă detașez de situație și să nu judec. Asta pentru că fiecare om e cu povestea lui. Unul poate n-a primit educație de la părinți, altul poate e bolnav, altul poate e handicapat, dar în esență am cunoscut oameni din toate condițiile sociale care s-au ridicat și au trăit decent, muncind decent, având tot ceea ce le asigură un trai decent de viață prin forțe proprii, adică prin muncă.

Atunci mă întreb: de ce sunt atât de mulți săraci care se plâng chiar pe pagina de Facebook a președintelui în ziua de Paști?

Răspuns: pentru că e mult mai simplu așa. E mult mai simplu să te plângă că nu ai și să îți găsești alți 100 care să îți dea like, fie față în față, fie online, încurajându-le existența ”mizeră” pe care o declară.

Chiar și fără educație – pe care eu o consider alfabetul rațiunii și al înțelepciunii – tot te-ai putea mobiliza să muncești atunci când ai doi copii și foamea te roade pe stomac, în loc să te plângi pe Facebook, probabil de pe un telefon care costă două salarii.

Oare când o să înțelegem că plânsul nu e o soluție?!

Soluțiile se află dincolo de plâns, la oamenii care au prosperat. Mulți dintre ei au scris cărți pe care cei ce aleg să se plângă probabil că nu le vor citi niciodată! Și ”niciodată” e momentul în care vor începe să aibă o viață mai bună!

Nu-i nimic nobil în a fi sărac și, de fapt, nimeni nu-și dorește asta! Ok, poate călugării care au jurat să trăiască sub semnul sărăciei – dar ei o fac conștient pentru că stilul lor de viață le aduce multă satisfacție din alte părți!

Nobilitatea e în a ieși din propria mizerie și să te ridici în picioare, trăind decent, fiind un exemplu pentru ceilalți – nu încurajându-le victimizarea!

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)

➡ iar apoi vezi că ai un 🎁 aici