Am căutat părerea Bisericii despre bogăției. Unele culte zic că dragostea de bani e păcat. Altele zic că banii nu sunt nici buni, nici răi, doar omul e bun sau rău.

În dezvoltarea mea personală am citit cărți care vorbesc de bani ca fiind un fel de steroid a ceea ce ești. Dacă ești bun, devii și mai bun, dacă ești rău, mai rău.

Sunt de acord cu asta. Nu cred că Dumnezeu nu poate ajunge la om din cauza bogăției ci mai degrabă pentru că acel bogătaș și-a pierdut rațiunea și omul din el în fața plăcerilor lumești ce nu le mai poate controla. Și-a pierdut valorile sau nu și le mai cunoaște, fiind orb și dezechilibrat.

Bill Gates, cel mai bogat om din lume, care nu se identifică sau se promovează public ca fiind un creștin, face mai mult decât orice pastor, preot, voluntar ONU sau Crucea Roșie și nu pentru că ar fii mai bun ci pentru că banii au amplificat ceea ce el deja e: un om care vrea să ajute și căruia îi pasă de cei din jur.

Cu miliardele de dolari investite în educație, cercetare, sănătate, dovedește că e un practicant al Bibliei foarte bun!

Isus a fost mai bogat decât oricine. El a avut bogăția cunoașterii și a înțelepciunii. A plantat asta în lume, în fiecare om care l-a căutat și a fost suficient. Ar fi fost absurd să vină 33 de ani pe pământ doar ca să fie un om de afaceri cu toate învățăturile pe care le avea de împărțit. Ce s-ar fi întâmplat dacă venea ca un om de afaceri? Nu s-ar fi remarcat peste veacuri. Tocmai de asta bogăția sa a fost înțelepciunea și aceasta a fost scrisă în sute de pagini.

Nu cred că e o abordare corectă că banii ar fii o piedică în credință sau că Dumnezeu urăște banii. Nu ai cum să urăști banii. Banii reprezintă valoarea timpului și al efortului tău în relația cu rezolvarea problemelor altora.

Dacă ajungi să iubești banii ai probleme. Relațiile cu oamenii sunt tot ce contează în viață. Banii sunt o unealtă care ne permit să facem bine sau să facem rău. La fel ca un cuțit: îl poți folosi să ungi o felie de pâine cu gem sau îl poți folosi să omori un om.

Singura chestiune pe care o văd eu problematică în contextul dragostei față de aproape și față de relaționarea cu Dumnezeu este: de ce nu devin oamenii misionari și nu își donează averile, nu își vând posesiunile pentru a-i ajuta pe cei din jur? Probabil că nu toți suntem făcuți să fim misionari. Probabil că Dumnezeu nici nu vrea ca toți să fim misionari la fel cum nu putem fii toți CEO sau manageri.

Asta e ceea ce cred eu despre bani dar aș vrea să citesc și părerea ta printr-un comentariu mai jos. E un subiect amplu care poate și trebuie să fie dezbătut pentru a se elimina toate miturile și toate stereotipurile legate de bani.

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)