matematica-iubire

E o vorbă care spune că oamenii pot uita ce le-ai spus, ce le-ai făcut, dar nu vor uita niciodata cum i-ai făcut să se simtă.

Eu zic că se uită totul, chiar dacă partea cu simțitul se uită mai greu decât restul. De fapt, ca să înțelegi și mai bine subiectul articolului vreau să te întorci în clasa a 5-a și să îți amintești formula de rezolvare a unei ecuații cu 2 necunoscute. Destul de greu, nu?

Ce vreau să subliniez e faptul că dragostea pentru a crește trebuie repetată exact ca formulele la matematică. Ca să fie uitată, evident trebuie să treacă niște timp în care să-ți ocupi memoria cu alte chestii.

Dragostea e stocată în neuroni, la fel ca orice altă informație!

Creierul nostru memorează prin asociere la fel cum fiecare neuron face noi sinapse ca să se conecteze la alți neuroni zilnic. Dacă ai trecut printr-o experiență negativă în dragoste, vrei, nu vrei, creierul tău se va seta pe modul de ”evită durerea” și va stopa orice asociere cu evenimentul neplăcut care evident poate genera noi stări negative la accesarea zonei de memorie.

Faptul că uităm e una dintre cele mai importante funcții ale sănătății creierului!

Cum ar fi să cărăm după noi toate informațiile pe care le acumulăm zi de zi, tot balastul neimportant?! Ar fi îngrozitor. Partea bună e exact ce am spus mai sus: capacitatea creierului de a izola în primul rând ceea ce e neplăcut pentru a evita pe viitor orice suferință (evident dacă nu ești masochist).

Așadar, nu mai misticiza dragostea. Am scris un articol în care am explicat faptul că iubirea e universală dar asta e deja un alt subiect.

Acest articol l-am scris pentru că am avut câteva discuții cu diverse persoane în ultimul timp, persoane cărora le va prinde bine analogia pe care am făcut-o aici.

Trăiește doar. Acum. Aici. Nu merită să te consumi iar dacă chiar insiști să o faci, creierul oricum își va face treaba pentru că e mai deștept ca tine 🙂

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share :)