Mi-e milă de oamenii care se simt blocați într-un punct al vieții lor în care indiferent ce fac simt că nu pot să-l depășească.
Mi-e și mai milă când vine un prieten, un părinte, un frate sau un coleg la mine și îmi spune că nu mai rezistă, că trebuie să facă o schimbare pentru că simte că se autodistruge.
Cu toate astea, nu pot sta prea mult în starea de „simt doar milă” pentru că nu o să ajute pe nimeni asta.
Ultimul lucru pe care îl fac atunci când cineva vine și îmi spune cât îi e de greu e să… îl mângâi pe acel om.
În schimb îi spun asta: „Simte toată starea asta în care ești cu toți nervii corpului tău. Și… învață starea asta. Învaț-o bine pentru că urmează să lupți contra ei”.
Ultimul lucru de care are nevoie un om care spune că suferă din cauza unui lucru e să îl îmbărbătezi, să îi citești câteva citate motivaționale și să-l bați cu palma pe spate spunând că totul va fi bine.
Nimic n-o să fie bine dacă continui să faci ce te face nefericit!
De ce?! Pentru că e ca și cum ai conduce o mașină spre o prăpastie și ți s-a terminat benzina. Te oprești să alimentezi pentru ca să-ți continui drumul spre autodistrugere.
NU! Când un om suferă și simte că e pierdut, sigur o face pentru că… chiar e pierdut! Nu are nevoie de încurajare pentru că nu vrei nici tu și nici el ca să continue.
Încurajările, îmbărbătarea și îmbrățișările nu ajută decât pe moment, ridicând moralul pentru scurt timp! Atât!
Are nevoie de un plan de schimbare a direcției!
Spun asta cu o convingere uriașă pentru că am fost în stadiul de victimă avansată. Eu chiar eram conștient că e vina mea pentru tot ce mi se întâmplă. Eu nu mai dădeam vina pe mediu, societate, guvern, familie, soacră etc. Cu toate astea nu luam nicio decizie radicală ca să schimb ceva. De asta spun că sufeream de victimizită cronică.
Sunt atât de mulți oameni nemulțumiți, triști, afectați de starea vieții lor, dar nu continuă decât să caute alinare, sub orice formă ar fi aceasta:
- un concediu
- mâncare/băutură
- droguri/medicamente
- câteva ore de TV
- un iphone nou, haine noi, o mașină
- poate chiar un copil… (cât de trist e asta)
Un om depresiv nu are nevoie de alinare, are nevoie de un PLAN de scăpare!
Schimbarea se face printr-o resetare a sistemului de operare! Dacă ești nefericit, funcționezi după niște reguli care te fac nefericit. E simplu. Ai nevoie de reguli noi, de o recalibrare a felului în care trăiești.
Am participat la seminarul lui Robin Sharma de la București și am învățat o chestie foarte clară și simplă:
„Ești nefericit atunci când viața pe care o trăiești nu este tot una cu viața pe care ți-o dorești!”
Primul pas, zic eu, e să știi foarte clar ceea ce îți dorești.
- Ce naiba te face să simți că trăiești și te face să simți că îți aduci contribuția?
- Ce te face să te simți apreciat?
- Ce te face să simți că într-adevăr ești un om de valoare de care ceilalți au nevoie?
- Ce te face să te simți respectat?
- Unde, cum, cu cine vrei să trăiești?!
Toți oamenii au posibilitatea de a se schimba, schimbând perspectiva cu care văd lucrurile. Schimbând mediul, informațiile pe care le bagă în cap și chiar oamenii dacă e nevoie!
Pune-ți întrebările grele, pe care le-ai evitat atâta timp!
Dacă te regăsești în cele scrise mai sus, dă click și cumpără cartea asta urgent: De la idee la bani de Napoleon Hill.
După ce o cumperi, pune-te și o citește, iar după ce o citești te întorci aici și îmi lași un comentariu în care îmi spui 3 chestii pe care le-ai învățat din carte!
Obligatoriu!
Suferința, la fel ca boala, e un semnal pe care îl primești atunci când constant faci lucruri greșite.
De ce suferi?
Pentru că constant îți încalci adevărata identitate, adevăratele valori, adevăratele lucruri care te împlinesc și te fac să simți că trăiești.
Dacă vrei să schimbi asta acum, e timpul să iei o decizie radicală, aceea de a reseta și a elimina toate acele lucruri din viața ta care te-au făcut să te simți mizerabil. Care te fac să te simți mizerabil.
M-am simțit mizerabil prea mult timp. Mult prea mult timp. Am schimbat asta. Am luptat!
Am decis să fiu un lup violent în fața tuturor celor care încercau să mă devieze de la scopul meu, de la adevărata mea identitate, de la ceea ce mă împlinea!
„Trebuie să te protejezi!”
Asta mai spunea Robin Sharma la seminar.
Mai o chestie… schimbarea e dureroasă. Al dracului de dureroasă uneori. Mai ales când trebuie să schimbi multe lucruri, luând o decizie radicală, uneori te vei simți că nu mai ești tu, că ești pe pilot automat și nu te vei mai recunoaște decât în oglindă.
Bine, poate că nu va fi chiar atât de grav în cazul tău, dar am trecut prin faza asta nu numai o dată și știu ce vorbesc. Aveam zile în care efectiv nu mă mai recunoșteam pentru că totul părea nou, am renunțat la multe obiceiuri nocive, le-am înlocuit cu altele noi constructive.
Însă mereu am păstrat în gând obiectivul, motivul pentru care fac tot ceea ce fac! Asta m-a motivat!
Ori vinzi batiste ori plângi! Decide!
Ori alegi cartea, ori alegi televizorul. Nu merg amândouă. Iar dacă începi să-mi spui povești de genul „dar nu toate programele TV sunt nașpa”, îți sugerez să o faci în altă parte pentru că nu mă interesează poveștile astea.
Pentru mine e clar. Dacă ești în rahat până la gât, nu ai timp să te uiți la TV pentru că ești prea ocupat ca să ieși din rahat.
Ori crești, ori mori!
Asta nu am spus-o eu ci John Maxwell. Nu vreau să devin extremist (mai mare decât sunt), dar vreau să te fac să conștientizezi o chestie importantă: trebuie să începi ACUM să produci schimbarea, să devii consecvent și să te protejezi împotriva valului seducător de ispite care vor să te tragă înapoi de unde ai plecat!
Asta e singura cale! Asta e ceea ce știu că funcționează. Asta fac. Asta îți doresc. Ajută-mă să văd că efortul meu de a scrie toate rândurile astea nu a fost în zadar.
Vreau să te văd reușind! Vreau să te văd pe drumul tău, oricare ar fi el, un drum care te împlinește. Vreau să revii și să-mi spui că ești pe acel drum.
Vreau să accepți responsabilitatea că ești singurul care te poate ajuta, dar în același timp vreau să știi că poți cere ajutorul. Îl vei găsi la oameni (chiar și la mine) și în cărțile bune (prima ți-am recomandat-o mai sus)!
Ține minte însă că lupta o duci doar tu!
Vrei mai multă motivație? Uite niște cărți bune…
Salut Adrian! Ah, se vede că te-a energizat Robin Sharma la evenimentul din București.:)
Perfectă dreptate în tot articolul. Problema este că, acea persoană care suferă trebuie să ajungă în pragul în care emoțional sau afectiv nu mai rezistă. Dacă problema este doar la nivel cognitiv: știu că sunt nefericit și trebuie o schimbare; și citește articole sau cărți scrise de persoane care deja au trecut prin acest proces, mai mult de a intelectualiza problema nu face. Trebuie să ajungi în pragul în care nu mai reziști în interior, la mine cel puțin așa a funcționat.
Mi-a plăcut ideea că Trebuie să te protejezi. Vaai da ce greu este.Uneori ți se pare că este o luptă cu muntele, nu cu morile de vânt. Sunt zile când de-a dreptul obosești să fi bombardat de atâtea idei care sunt contrare modului tău de a percepe lucrurile. Și totuși mergi mai departe, nu ai cum să te mai întorci când ști și simți că mergi pe drumul tău cel bun.
Îmi tot vin idei peste idei citind articolul tău. În ultima perioadă am pus mult accent pe Filosofie în combinație cu Psihologia și mi-a dat peste cap tot.
Cred că printre multitudinea de factori, unii pe care i-ai scris și tu aici, este și faptul că omul modern este blocat pe ideea de a acumula. Și nu este rău, doar că prin acumulare înțelege obiecte fizice. De cele mai multe ori este calea directă spre nefericire. Paradox: vrei să fi de succes să îți permiți orice ca să fi nefericit.
Cum ai spus și tu. Trebuie să fi cel mai sincer cu propria persoană și să recunoaștem ce anume ne face pe fiecare fericit și acolo să lucrăm. Dar aici este și partea ce mai grea. Sinceritatea și valorizarea propriei individualități într-un context social care de cele mai multe ori te forțează să te renegi, conștient sau inconștient.
Așa-i, Sergiu! Robin e… ca un foc. Cei care au fost în sală au putut să primească scântei de la el. Eu m-am dus acolo cu o torță pe care mi-am aprins-o. Motivația de a scrie articolul a venit de la cineva apropiat care mi-a spus exact ce scrie în titlu. Oricare ar fi blocajele, barierele, dificultățile, hai să devenim cât mai buni putem și să inspirăm pe ceilalți la schimbare. Sunt oameni care chiar suferă. Hai să fim parte din schimbarea lor și să găsim metode să îi ajutăm. Tu probabil că deja ai găsit sistemul: să devii psiholog bun + blogul pe care scrii. Keep fighting my friend. E mult de lucru. Lupt și eu! Mulțumesc pentru comentariu!